În procesul de verificare a informațiilor, există două tipuri de conținut care trebuie analizat: afirmațiile (engl. „claims”) și narațiunile (engl. „narratives”). Prima categorie se supune verificării factuale (engl. „fact-checking”), în timp pentru cea de-a doua este nevoie de strategii mai complexe de demontare (eng. „debunking”).

Rubrica „PE URMELE FAKE-ULUI", de pe site-ul Antifake.ro, este o secțiune dedicată analizei și discuției despre fenomenul dezinformării și impactul său asupra societății. Aceasta abordează diverse subiecte, precum utilizarea tehnologiilor moderne, în special inteligența artificială, în generarea de știri false, analiza unor evenimente curente și felul în care sunt prezentate în mass-media, precum și strategiile și soluțiile posibile pentru combaterea dezinformării și creșterea alfabetizării media în rândul publicului. Rubrica urmărește să crească gradul de conștientizare și să contribuie la dezvoltarea unui mediu informațional mai sigur și sănătos.

Cum se pot proteja jurnaliștii împotriva distribuirii informațiilor false care circulă în social media? Prestigioasa organizație PEN America, cunoscută pentru promovarea unor principii precum libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, a realizat un scurt ghid de bune practici dedicat jurnaliștilor, pentru combaterea dezinformării de pe platformele sociale. Pe lângă tehnicile de fact-checking, următoarele sugestii pot ajuta jurnaliștii să navigheze mai în siguranță mediul online atât de expus conținuturilor false.

Experții Asociației Eurocomunicare organizează un nou workshop online destinat jurnaliștilor care vor să se familiarizeze cu conceptele și instrumentele pentru combaterea dezinformării și să își îmbunătățească abilitățile de verificare a veridicității faptelor. Evenimentul din cadrul proiectului FactBoost are loc pe 8 noiembrie, în intervalul 09:00-11:00. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Asociația Eurocomunicare, la finalul workshop-ului, cei înscriși vor primi un certificat care să ateste participarea la eveniment.

În virtutea principiului transparenței, reputata agenție internațională de știri Associated Press (AP) a publicat recent un ghid privind utilizarea IA pentru producerea de conținut jurnalistic. Noua ediție a manualului AP îi avertizează pe jurnaliști să evite limbajul care atribuie caracteristici umane sistemelor IA. Manualul mai recomandă ca orice rezultat la care s-a ajuns prin intermediul IA generative ar trebui tratat ca material din surse neverificate. Astfel, jurnaliștii AP trebuie să aplice politicile editoriale și standardele agenției atunci când iau în considerare orice astfel de informație pentru publicare.

Lansat recent sub auspiciile Secretarului general al ONU, raportul despre lupta împotriva dezinformării de pe platformele digitale își propune să schițeze cadrul inițial al viitorului Cod de conduită al Națiunilor Unite pentru integritatea informațiilor pe platformele digitale. Codul va fi un set de principii pe care guvernele, platformele digitale și alte părți interesate le vor implementa pe bază voluntară.

Raportul a mai constatat că 56% dintre respondenți își fac griji în privința propriei abilități de a identifica ceea ce este real și fals pe internet, atunci când vine vorba de știri. Cei care spun că folosesc în principal rețelele sociale ca sursă de știri sunt și cei mai îngrijorați în privința dezinformării.

Echipa FactBoost anunță desfășurarea unui nou workshop online – „Fact-checking: ce este și cum îl aplicăm?” – adresat jurnaliștilor și experților media. Sesiunea de lucru va explora conceptul de verificare a veridicității surselor, principiile de bază, metode de aplicare și oferirea de tutoriale pentru instrumente care pot ajuta la aceste demersuri. Invitația este, astfel, deschisă tuturor celor interesați de subiectul fact-checking (verificarea faptelor).

În era digitală și a Inteligenței Artificiale, dezinformarea reprezintă o amenințare tot mai mare, iar jurnaliștii au un rol crucial în combaterea acestui fenomen. Trei recomandări se desprind din practica de până acum: adaptarea la specificul socio-cultural al audienței, adaptarea la obiceiurile de atenție ale acesteia și concentrarea pe comunitățile locale.

O întrebare legitimă pe care ar trebui să și-o adreseze orice jurnalist înainte de a publica ceva este dacă prin raportarea, în scopul dezmințirii, a unor știri false sau teorii ale conspirației, este posibil să le amplifice efectul și să expună publicul la noi informații false.

Într-o democrație, mass media, cercetătorii din mediul academic și organizațiile specializate în fact-checking sunt în centrul eforturilor de combatere a dezinformării. Factorul uman rămâne astfel important în activitățile de fact-checking, iar când acesta se cuplează și cu beneficiile oferite de tehnologie, propaganda, dezinformarea, operațiunile de influență pot fi mai repede și mai ușor detectate și combătute.