Jurnalistul Dan Evon de la organizația americană de educație mediatică News Literacy Project (NLP), scrie despre tendințele și tacticile de dezinformare pentru RumorGuard, site-ul de fact-checking al NLP. Experiența sa în jurnalism include aproape un deceniu petrecut ca reporter la cunoscutul site de fact-checking Snopes.com. Dan Evon a identificat trei dintre cele mai comune tactici folosite în răspândirea dezinformării online

1. 1. Recunoașterea imaginilor autentice prezentate într-o manieră scoasă din context:

Aproape fiecare imagine și videoclip de pe rețelele de socializare sunt prezentate alături de un text. Acest format - un text descriptiv asociat cu un material media - este foarte ușor de manipulat. Actorii rău intenționați pot folosi rapid și ușor imagini autentice scoase din context, cu scopul de a dezinforma. Această metodă de manipulare este răspândită mai ales în cazul știrilor de ultimă oră despre evenimente catastrofale cu multiple victime. Fie că se referă la distrugerile provocate  de un dezastru natural sau de către un război, actorii rau intentionati profită de curiozitatea publicului cu privire la aceste evenimente cu puternic impact emoțional, distribuind imagini ce generează confuzie în rândul publicului.

2. 2. Recunoașterea imaginilor modificate

Deși necesită un pic mai mult efort și îndemânare pentru a fi produs, materialul media modificat  poate fi la fel de înșelător. Fotografiile și videoclipurile editate par adesea autentice la prima vedere, mai ales atunci când editările sunt subtile. Însă modificarea imaginilor lasă în urmă indicii pe care observatorii atenți le pot detecta cu usurinta. Falsul creat cu ajutorul instrumentelor IA ce pot modifica mișcările unei persoane și pot imita vocile acesteia, este mai dificil de detectat și necesită o cercetare a sursei conținutului pentru a decide cu privire la autenticitatea acestuia.

3. 3. Identificarea conținutului impostor

Conținutul impostor se referă la prezentarea de informații false camuflate sub masca credibilității. Daunele pe care le provoacă acest tip de dezinformare sunt duble: prin prezentarea unui raport de știri fabricat alături de sigla unui canal de știri credibil, actorii rău intentionati distribuie conținut fals și denigrează instituții de știri credibile. Atât titlurile de știri false, cât și postările fabricate tind să circule numai sub forma unei capturi de ecran. Conținutul impostor poate folosi, de asemenea, reputația celebrităților apreciate pentru a legitima anumite naratiuni. Pretinzând că o vedeta a purtat un tricou care exprimă un punct de vedere polarizant de exemplu, se poate crea impresia că un anumit punct de vedere are mai mult sprijin și este mai legitim.

Disclaimer!

Responsabilitatea pentru conținutul acestui material, realizat în cadrul unui proiect implementat cu sprijinul Fondului European pentru Mass-media și Informare, revine autorilor și nu reprezintă poziția EMIF sau partenerilor săi: Institutul Universitar European și Fundația Calouste Gulbenkian.

Informațiile de mai sus sunt parte din newsletterul Antifake, secțiunea FactBoost

Washingtonpost.com - Top trending misinformation tactics everyone can learn to spot

Newslit.org - An educator’s guide to the week in news literacy.