Proliferarea dezinformării și a propagandei online se traduce printr-o activitate din ce în ce mai dificilă pentru cei care trebuie să verifice (fact-checking) cantități enorme de informații în situații complexe sau pe perioade scurte de timp. Pandemia de Covid-19 și invazia asupra Ucrainei au demonstrat că viteza de reacție este un factor determinant în combaterea dezinformării. Inteligența artificială poate contribui exact la mărirea vitezei de reacție în ceea ce privește detectarea și combaterea informațiilor false.

În acest sens, o metodă eficientă de ripostă la  dezinformare ar putea fi utilizarea Inteligenței artificiale pentru verificarea autenticității sursei și a conținutului și pentru identificarea rapidă a narațiunilor toxice. Răspunsul tehnologizat la dezinformarea tot tehnologizată se prefigurează ca o variantă robustă în acest sens.

Într-o democrație, mass media, cercetătorii din mediul academic și organizațiile specializate în fact-checking sunt în centrul eforturilor de combatere a dezinformării. Factorul uman rămâne astfel important în activitățile de fact-checking, iar când acesta se cuplează și cu beneficiile oferite de tehnologie, propaganda, dezinformarea, operațiunile de influență pot fi mai repede și mai ușor detectate și combătute.