O întrebare legitimă pe care ar trebui să și-o adreseze orice jurnalist înainte de a publica ceva este dacă prin raportarea, în scopul dezmințirii, a unor știri false sau teorii ale conspirației, este posibil să le amplifice efectul și să expună publicul la noi informații false.

Amplificarea se referă la faptul că uneori, doar prin menționarea unor știri false în scopul clarificării și dezmințirii, jurnaliștii pot atrage atenția și oferi vizibilitate unor astfel de idei marginale, extreme, uneori convingătoare, dar foarte dăunătoare. Cei care creează dezinformare încearcă în mod deliberat să manipuleze jurnaliștii legitimi pentru a reda conținut fals sau înșelător, știind că, un titlu prost formulat sau o dezmințire pot alimenta și mai mult un zvon sau pot păcăli publicul.

Nu există nicio certitudine că o dezmințire a unei știri false va ajunge doar la oamenii care au văzut deja știrea falsă. Și indiferent cât de multă claritate și câte dovezi sunt incluse într-o relatare jurnalistică sau de tip fact-checking, o parte din public va fi mereu mai receptivă la partea de dezinformare sau de conspirații.

Craig Silverman, editorul media al BuzzFeed News, este de părere că un jurnalist trebuie să evite amplificarea informațiilor false, dar și să ofere claritate și contextualizare prin tehnici narative sau prin apelul la surse credibile și respectate. Jurnaliștii ar trebui să evite răspândirea de informații greșite prin repetarea unei afirmații false, republicarea unei fotografii manipulate sau reformularea unui citat înșelător, scos din context.

Cea mai mare organizație profesională din lume, dedicată jurnalismului radio-tv și digital, Radio Television Digital News Association (RTDNA), sfătuiește jurnaliștii să înceapă relatarea cu ceea ce este adevărat, înainte de a corecta informațiile false  și să abordeze o știre falsă doar dacă este deja distribuită pe scară largă și a atins o masă critică de audiență.