De ce este procesul de verificare a veridicității informațiilor (fact-checking) important? Să începem această argumentație prin a ne imagina ce s-ar întâmpla în domenii de cercetare precum medicina sau ingineria dacă nu ar exista un proces inițial de fact-checking ce asigură precizia și acuratețea informațiilor cu care se lucrează. Fără informații valide și verificabile, aceste domenii ar stagna și nu ar mai exista progres științific. În mod similar, anumite informații false, dacă nu sunt detectate și contracarate, se pot răspândi rapid cu ajutorul platformelor social media sau al presei și pot lovi puternic la temelia construcției democratice a unei societăți.

În procesul de verificare a informațiilor, există două tipuri de conținut care trebuie analizat: afirmațiile (engl. „claims”) și narațiunile (engl. „narratives”). Prima categorie se supune verificării factuale (engl. „fact-checking”), în timp pentru cea de-a doua este nevoie de strategii mai complexe de demontare (eng. „debunking”).

Cel de-al cincilea webinar și ultimul din seria ”Fact-Checking, metode și bune practici” l-a avut ca invitat pe Miles Maftean, redactor șef PartyParty și fost director editorial la Visegrad Insight. Astfel, Loredana Vladu a moderat vineri, 3 noiembrie, o discuție extrem de interesantă și interactivă pe tema: „Perspectiva unui redactor-șef: cum ajutăm la crearea unui jurnalism de calitate în era dezinformării”.

Gândirea crtică este abilitatea de a analiza informația și de a forma un raționament. Este fundamental oricărui journalist deoarece gândirea critică apare pe tot parcursul procesului de verificare a surselor, argumentelor, găsire de puncte de vedere diferite și chiar în testarea anumitor ipoteze. Un alt rol pe care îl are este în diminuarea bias-urilor personale și a informării eronate (misinformation) și, nu în ultimul rând, în scrierea și structurarea unor materiale media concise și clare.

În virtutea principiului transparenței, reputata agenție internațională de știri Associated Press (AP) a publicat recent un ghid privind utilizarea IA pentru producerea de conținut jurnalistic. Noua ediție a manualului AP îi avertizează pe jurnaliști să evite limbajul care atribuie caracteristici umane sistemelor IA. Manualul mai recomandă ca orice rezultat la care s-a ajuns prin intermediul IA generative ar trebui tratat ca material din surse neverificate. Astfel, jurnaliștii AP trebuie să aplice politicile editoriale și standardele agenției atunci când iau în considerare orice astfel de informație pentru publicare.

”𝐏𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐚𝐥 𝐦𝐞𝐭𝐡𝐨𝐝𝐬 𝐚𝐧𝐝 𝐭𝐨𝐨𝐥𝐬: 𝐌𝐚𝐥𝐝𝐢𝐭𝐚 𝐜𝐚𝐬𝐞-𝐬𝐭𝐮𝐝𝐲” a fost tema celui de-al patrulea webinar din seria ”Fact-Checking, metode și bune practici”. Astfel, pe 13 iulie 2023, Coral García Dorado, jurnalistă și fact-checker, a răspuns invitației inițiativei Factboost de a prezenta activitatea Maldita.es / Maldita Hemeroteca - una dintre cele mai importante organizații de fact-checking din Spania.

Lansat recent sub auspiciile Secretarului general al ONU, raportul despre lupta împotriva dezinformării de pe platformele digitale își propune să schițeze cadrul inițial al viitorului Cod de conduită al Națiunilor Unite pentru integritatea informațiilor pe platformele digitale. Codul va fi un set de principii pe care guvernele, platformele digitale și alte părți interesate le vor implementa pe bază voluntară.

Jurnalismul OSINT se folosește de toate resursele disponibile public, pentru a verifica povestea reală din spatele unei imagini sau a unui videoclip. Din acest motiv, OSINT este o metodă foarte eficientă de fact-checking și depistare a încercărilor de dezinformare, mai ales în situații de criză și conflict precum războiul din Ucraina. Se poate afirma astfel despre OSINT, că este un instrument ce completează jurnalismul tradițional, mai ales în lupta cu dezinformarea.

Raportul a mai constatat că 56% dintre respondenți își fac griji în privința propriei abilități de a identifica ceea ce este real și fals pe internet, atunci când vine vorba de știri. Cei care spun că folosesc în principal rețelele sociale ca sursă de știri sunt și cei mai îngrijorați în privința dezinformării.

The activity is part of the initiative "FactBoost - Strengthening the fact-checking skills of journalists", a project implemented with the support of the European Media and Information Fund (EMIF), set up by the European University Institute and the Calouste Gulbenkian Foundation. Through the FactBoost initiative, the Eurocomunicare Association aims to contribute to the strengthening of journalists' fact-checking skills by creating a mixed community between journalists (experienced and early career) and international experts in combating disinformation and fact-checking.