În era digitală și a Inteligenței Artificiale, dezinformarea reprezintă o amenințare tot mai mare, iar jurnaliștii au un rol crucial în combaterea acestui fenomen. Trei recomandări se desprind din practica de până acum: adaptarea la specificul socio-cultural al audienței, adaptarea la obiceiurile de atenție ale acesteia și concentrarea pe comunitățile locale.

În primul rând, este util ca jurnaliștii să manifeste respect și înțelegere pentru diversitatea publicului. Caracteristici socio-demografice precum vârsta, sexul, venitul și educația contribuie la modul în care oamenii aleg și procesează știrile.

În al doilea rând, impactul emoțional și adaptabilitatea reprezintă arme eficiente împotriva manipulării. Vectorii dezinformării sunt experți în a produce conținut convingător prin tehnici de manipulare, cum ar fi povești emoționante despre nedreptăți revoltătoare sau imagini dramatice, care se viralizează cu repeziciune. Fie că ne place sau nu, dezinformarea perturbă semnificativ jurnalismul de calitate. Practicile jurnalistice pot fi adaptate acestor noi realități, fără a renunța la caracterul factual al celor prezentate, dar păstrând preocuparea pentru simplitatea și atractivitatea materialului jurnalistic.

În al treilea rând, comunitățile locale pot deveni scuturi puternice în fața știrilor false. Într-o lume în care știrile hiper-locale sunt cele mai credibile, atenția sporită acordată jurnalismului local ar putea constitui un tip de apărare în fața dezinformării.