WEBINAR  FACTBOOST

TOMMASO CANETTA

Tommaso Canetta (Milan, 1986) is the deputy director of Pagella Politica and Facta news, the two main Italian fact-checking outlets, the coordinator of the fact-checking activities of EDMO, and a member of the EFCSN governance body. He contributes to the activities of IDMO, the Italian national hub of EDMO, works on several European projects and writes about political fact-checking, especially about legal issues. Before joining Pagella Politica he wrote mainly about foreign policy and Italian politics as a freelancer. Graduated in Law at the University of Milan, and specialized in European and International Law, after two years of School of Journalism (Master in Journalism “Walter Tobagi”) he became a professional journalist in 2012.

Blog FactBoost Page -» HERE 

Pe 14 iunie a avut loc cel de-al treilea webinar din seria „Fact-checking: metode și tehnici”, unde Tommaso Canetta, director adjunct al Pagella Politica și Facta news și coordonator al activităților de fact checking ale EDMO, ne-a împărtășit mai multe despre narațiunile false și cum putem să „le prindem” din timp. 

Prebunking-ul, procedeul de a dezvolta reziliență în mod preemptiv, este din ce în ce mai folosit. „Anunțarea” dezinformărilor pe care oamenii le vor vedea pe timeline-urile lor este susținută prin studii și cercetări ca fiind o modalitate excelentă de a crea „anticorpii” necesari evitării informațiilor fabricate.

foto Tommaso Canetta 2018

Pe 14 iunie a avut loc cel de-al treilea webinar din seria „Fact-checking: metode și tehnici”, unde Tommaso Canetta, director adjunct al Pagella Politica și Facta news și coordonator al activităților de fact checking ale EDMO, ne-a împărtășit mai multe despre narațiunile false și cum putem să „le prindem” din timp.

Prebunking-ul, procedeul de a dezvolta reziliență în mod preemptiv, este din ce în ce mai folosit. „Anunțarea” dezinformărilor pe care oamenii le vor vedea pe timeline-urile lor este susținută prin studii și cercetări ca fiind o modalitate excelentă de a crea „anticorpii” necesari evitării informațiilor fabricate.

Lăsăm câteva idei importante din webinarul „From false news to narratives analysis and prebunking”:


  • Nu trebuie să ne așteptăm mereu la o crearea a informației false, uneori sunt informații transmise de utilizatori sau conținutul este greșit, însă nu există un efect negativ (ex: s-au folosit imagini dintr-un joc pentru a arăta atacurile aeriene asupra Ucrainei, însă aceste lucruri chiar s-au întâmplat și în realitate).

  • Elementele care trebuie mereu să fie verificate sunt sursele informației, dacă acestea duc către link-uri funcționale și recente, calitatea imaginilor și video-urilor și dacă acestea nu sunt manipulate etc. Jurnaliștii trebuie să alterneze între mai multe instrumente de analiză, atât pentru dezinformarea textuală, cât și pentru cea vizuală. 

  • Dezinformarea poate să apară și atunci când știri adevărate despre un subiect apar într-o manieră create artificial. De exemplu, dacă adunăm toate știrile de pe parcursul a 10 ani despre ce probleme au făcut refugiații și le „asamblăm” pe toate în perioada de migrare a ucrainienilor, este clar că desi informația e una adevărată, ea a avut loc de-a lungul unei decade și nu toată acum. 

  • Cei care se ocupă să facă fact-checking nu se apleacă și asupra opiniilor, însă dacă există dovezi că mesajul respectiv face parte dintr-o campanie de dezinformare demonstrabilă, atunci opinia poate ajuta dezinformarea (ex: Zelensky este păpușa NATO).
  • Trebuie să înțelegem că unele opinii pot fi congruente cu narativele din campaniile de dezinformare 
  • Pentru a putea gestiona mai bine combaterea dezinformării, trebuie să-I asigurăm pe oameni că nu vrem să le schimbăm opinia (atac la identitate), ci să îi ajutăm să își formeze opiniile pe baze legitime, oneste 
  • Există o relație de dependență între informație și dezinformare. Acolo unde există o informație, poate veni și dezinformarea. Aceasta din ură exploatează agenda publică pentru a-și transmite mesajul și a-l amplifica 
  • Dezinformarea nu este ceva nou și nu apare din „neant”. Ea se adaptează și se „lipește” de narațiunile deja existente în societate.