Webinar 1 FactBoost

Pe 19 aprilie a avut loc primul webinar din seria „FactBoost – metode si bune practici”! Expertul în relații internaționale și Vicepreședinte al Euractiv, Dan Luca, ne-a oferit o imagine de ansamblu a jurnalismului de la Bruxelles și ce bune practici pot fi „translatate” și în spațiul românesc. Pornind de la o perspectivă mai largă, ce cuprinde rolul jurnalistului în societate, importanța unui model de business sustenabil și tendințe către care să ne aplecăm atenția, Dan reușește să indice ceea ce poate face orice jurnalist mai bine, nu numai pentru a se feri de dezinformare cât și pentru a se profesionaliza.

Lăsăm mai jos o serie de idei-cheie ale webinarului:

Când ne referim la jurnalism, ne referim la două componente vitale: libertatea de expresie și modelul de business, care oferă posibilitatea ca agenția de presă să existe și să supraviețuiască.

Sunt diferite feluri în care presa poate fi finanțată (și nu se face referire la cineva pentru care scriem și ei ne oferă bani), cât de a diversifica „portofoliul” de finanțare tocmai pentru a putea susține libertatea presei fără a fi legată de cineva. Câteva moduri pot fi prin: subscription, publicitate (Advertising și advertorial), sponsorship, membership club (programul Euractor al Euractiv), evenimente de presă, marketplace/e-commerce, donation/crowdfunding, merchandising. Alt segment poate fi reprezentat de investiții publice, proiecte europene, susținere de la instituțiile publice. Cu cât o agenție de presă nu este depdentă de o singură sursă de profit/venit, cu atât mai mult scade posibilitatea de a cădea în „plasa” dezinformării și a partizanatului.

În prezent, jurnaliștii trebuie să știe cum să navigheze cea de-a patra revoluție din jurnalism, reprezentată de digitalizare accelerată. Odată ce trec de la print, radio, televiziune și ajung pe rețelele sociale, jurnaliștii trebuie să stăpânească noi tehnici de comunicare, să dezvolte abilități noi pentru a face față fenomenului dezinformării și trebuie să își dezvolte o lentilă strategică prin care să comunice cu audiența și cu stakeholderii

Menținerea relațiilor cu surse care pot fi de încredere (din partea instituțiilor publice, din rândul stakeholderilor) poate ajuta jurnalistul inclusiv în caz de criză, știind la cine poate apela pentru informații acurate și veridice, inclusiv la nivelul tărilor membre UE. Pe lângă sursele pe care le are la îndemână jurnalistul, acesta trebuie să navigheze contextul mai larg al problemei pe care o abordează: să ia legătura cu asociații, ONG-uri, instituții, persoane reprezentative pentru publicul-țintă etc.

Extrapolând principiul celor trei surse de informare pentru scrierea materialelor media, jurnalistul trebuie să aibă în vedere trei voci importante: societatea civilă, instituțiile publice și reprezentanții industriilor. Perspectiva jurnalistică trebuie să se lărgească și să fie „decriptată” pe înțelesul audienței, fără jargon specific sau prea mulți termeni care să îngreuneze înțelegerea.

Este fundamentală proactivitatea jurnaliștilor în profesionalizarea lor (participarea la training-uri, webinarii, schimburi de bune practici, crearea parteneriatelor naționale și internaționale cu alți jurnaliști sau organizații media). Sunt foarte multe oportunități, inclusiv de acreditare, însă este nevoie ca jurnalistul să se intereseze de acestea, să aplice și să se concentreze pe schimbul de bune practici, nu numai local/regional, ci și internațional

Tendința este spre o eficientizare a jurnalismului (inclusiv bazată pe noile tehnologii), pe interesul pentru materiale multimedia și spre crearea unui model de business sustenabil, care să ofere cât mai puține breșe dezinformării sau politizării discursului mediatic

Link disponibil aici