AFP, una dintre agențiile de presă cele mai
vechi și prestigioase la nivel global, are un serviciu web
dedicat special fact-checking-ului. Sophie Nicholson, editor-șef adjunct al AFP
Fact Check, a împărtășit câteva sfaturi, jurnaliștilor de pretutindeni care se
ocupă de acest aspect, despre cum se realizeaza un fact-checking cat mai precis
si eficient.
In primul rand, Nicholson recomanda citirea
comentariilor venite de la cetățeni. AFP încurajează jurnaliștii sa mențină
deschise canalele de comunicare cu publicul, unde oamenii pot trimite sfaturi
și pot pune întrebări. Comentariile de pe postările de pe rețelele sociale pot
fi o resursă foarte buna pentru a găsi alți cetățeni care subliniază greșeli și
oferă astfel linkuri către dovezi valide, folosite pentru a demonta știri și
afirmații false.
Inainte de a publica ceva, se recomandă, mai
întâi de toate, o colectare cât mai completă a dovezilor pentru demontarea
știrii false. Chiar dacă o știre falsă sau afirmație incorectă pot părea în mod
evident înșelătoare, pentru a o demonta public, este necesar sa existe surse
obiective și chiar dovezi vizuale care pot dezminți acele afirmații si știri
false. Exista tot felul de instrumente digitale utile pentru fact-checking,
precum căutarea inversa după imagini prin care se poate detecta din start dacă
un clip sau o imagine au mai fost folosite online. Dovezi pot fi și linkuri
către alte site-uri web cu studii sau rapoarte oficiale, hărti si documente
online. Este foarte important ca cititorii să poată reconstitui, întocmai ca
niște detectivi, tot traseul acestui proces de demontare a știrii false. Cu cât
mai multe dovezi, cu atât mai bine.
O altă recomandare venită de la Sophie
Nicholson, este evitarea opiniilor personale și părtinitoare, sau a unui ton
dramatic, atunci când un jurnalist realizeaza un fact-check. Un articol de
fact-checking nu este unul de opinie și nu ar trebui sa conțină jocuri de
cuvinte sau ironii și metafore, greu traductibile în alte limbi. Pe scurt, un
astfel de articol este clar, la obiect, si scris intr-un stil riguros.
Nu în ultimul rând, un jurnalist care scrie un
articol de fact-checking trebuie sa ofere contextul subiectului tratat. De
multe ori știrile false amestecă imagini reale și imagini mai vechi,
înșelătoare, precum în înregistrările cu aspect realist din jocurile video,
distribuite în postări ce pretind că arată luptele din Ucraina. In acest caz,
de exemplu, jurnalistul trebuie să explice succint cititorului, contextul mai
larg al războiului și al bătăliilor ce se desfășoară în realitate.