Echipa experților FactBoost a ținut de-a lungul proiectului un număr de 5 workshop-uri cu audențe diverse: jurnaliști, membrii ai organizațiilor non-guvernamentale, experți media și din comunicare și chiar cu potențiali viitori jurnaliști, precum studenții de la facultățile de profil (comunicare și/sau jurnalism).

Echipa experților FactBoost a ținut de-a lungul proiectului un număr de 5 workshop-uri cu audențe diverse: jurnaliști, membrii ai organizațiilor non-guvernamentale, experți media și din comunicare și chiar cu potențiali viitori jurnaliști, precum studenții de la facultățile de profil (comunicare și/sau jurnalism).

Utilizarea Inteligenței Artificiale devine din ce în ce mai pregnantă într-o multitudine de domenii, de la cel medical și până la cel media. Având în vedere contextual informațional în care dezinformarea se adaptează cu pași repezi inovațiilor tehnologice imediat ce acestea apar, este de la sine înțeles că jurnaliștii și specialiștii în comunicare trebuie să „țină pasul” cu noile tehnologii. In-VID este un plugin pentru browser creat în cadrul proiectului WeVerify care oferă posibilitatea utilizatorului de a verifica dacă imaginile sau video-urile pe care le întâlnește în mediul online sunt autentice, oferind date suplimentare dacă video-ul a fost tăiat și lipit, când a mai fost publicat video-ul/imaginea originală și de unde este acesta postat. Mai jos puteți urmări un material creat de membrii echipei FactBoost despre cum In-VID poate fi folosit în procesul de verificare al dezinformării vizuale.

În cadrul proiectului FactBoost: Strengthening the fact-checking abilities of journalists ne propunem să oferim o serie de materiale educaționale care să ajute atât la îmbunătățirea înțelegerii procesului de fact-checking, cât și să ofere posibilitatea jurnaliștilor și specialiștilor media & comunicare să transmită mai departe informații relevante. Intr-o prezentare pas cu pas, documentul de mai jos conține studii de caz cu subiecte din presa românească trecute prin patru instrumente: 2 gratuite (Google Trends și Crowdtangle) și 2 cu plată (Zelist și TrustServista).

Utilizarea Inteligenței Artificiale devine din ce în ce mai pregnantă într-o multitudine de domenii, de la cel medical și până la cel media. Având în vedere contextual informațional în care dezinformarea se adaptează cu pași repezi inovațiilor tehnologice imediat ce acestea apar, este de la sine înțeles că jurnaliștii și specialiștii în comunicare trebuie să „țină pasul” cu noile tehnologii. ChatGPT, un soft de Inteligență Artificială ce poate genera răspunsuri în funcție de cerințele pe care utilizatorul le trimite către el, poate deveni un instrument nou în lupta împotriva știrilor false și a informațiilor trunchiate care circulă în mediul digital. Mai jos puteți urmări un material creat de membrii echipei FactBoost despre cum ChatGPT poate fi folosit în procesul de verificare al informațiilor.

Într-un spațiu online intens populat de informații mixte, demersurile ce țin de dezinformare devin parte integrată a nenumărate domenii și meserii. Fact-checking-ul este o practică ce vizează verificarea acurateței informației, și, pentru a ține pasul cu viteza de propagare a informației online, capătă diverse aplicații automatizate. Odată cu popularizarea acestor demersuri de automatizare, este esențial să punem întrebările corecte în raport cu ce limite și ce beneficii poate avea automatizarea pentru fact-checking. În mod tradițional, fact-checking-ul este un proces critic uman, dependent de context și nuanțe culturale diverse. Cu toate acestea, diverse instrumente de automatizare pot ajuta în procesul de fact-checking - atâta timp cât filtrul critic uman rămâne în prim-plan.

TrustServista oferă o analiză automatizată a fiecărui articol, atribuind scor de încredere bazat pe analiză de surse, de conținut și de potențial de clickbait (exemplu în fig. 4-5). Cu toate acestea, automatizarea nu este întotdeauna totuna cu validitatea - de exemplu, agregatoarele de știri vor avea mereu un scor mai scăzut de încredere din cauza sursei. Este, deci, de datoria echipei de cercetare să verifice dacă scorul atribuit automat este, într-adevăr, valid.

Propunem ca punct de plecare demistificarea utilizării instrumentelor tehnice pentru fact-checking. Ce sunt aceste instrumente și cum funcționează? La nivel tehnic, orice instrument de cercetare (social)media are ca scop colectarea de date (conținut, metadate, interacțiune etc.) pe care le analizează folosind inteligență artificială (IA) sau natural language processing (NLP = programe care procesează și analizează cantități mari de date în limbaj natural). Acest proces de automatizare a colectării și analizării de date poate fi un beneficiu major în condiții de utilizare optimă, oferind posibilitatea de a construi o imagine de ansamblu amplă a subiectului cercetat.