Raport de cercetare FactBoost

Unul dintre obiectivele principale ale proiectului FactBoost a fost reprezentat de înțelegerea situației actuale a fact-checking-ului în jurnalismul românesc, lucru ce s-a putut materializa sub forma raportului „Abilitățile de fact-checking ale jurnaliștilor și experților media: status quo în România”.

Raportul este structurat pe două paliere: prima secțiune se focalizează doar pe jurnaliști, având o abordare metodologică mixtă, atât prin chestionar, cât și prin interviuri, iar a doua secțiune se concentrează asupra experților și specialiștilor în comunicare, cât și a viitorilor jurnaliști.

LINK DE VIZUALIZARE AL RAPORTULUI

Secțiunea 1 – sumar

Am luat contact cu o paletă diversă de jurnaliști, atâ cu decade de ani de experiență în spate, cât și persoane care sunt la început de drum, oferindu-ne o perspectivă nuanțată a problemelor cu care se confruntă și nevoilor pe care aceștia le au.

Dificultățile care apar în calea ajungerii la informații veridice sunt reprezentate de:

media și practicile jurnalistice(presiunea timpului și audienței, publicarea rapidă a știrilor, sacrificarearigurozității și transmiterea informațiilor în mediul online)

factori comportamentali aiaudienței ce cresc permeabilitatea la dezinformare (ex: greutatea de a facediferența între un fapt și o opinie)

influențele politice și interesele economice (generate de apariția mediului digital și închiderea multor agenții de presă)

lipsa educației formale și a contextelor care să antreneze gândirea critică

Particular industriei jurnalismului, provocările care apar în procesul verificării informațiilor sunt:

lipsa educației formale și a contextelor care să antreneze gândirea critică

problemele financiare pentrususținerea investigațiilor și anchetelor care îi duc pe jurnaliști la fațalocului

pierderea încrederii media înpeisajul informațional românesc – audiența nu mai vede jurnalistul ca pe osursă importantă de informație

În ciuda contextului informațional schimbat și a dificultăților pe care le întâmpină, jurnaliștii fac eforturi constante de a aduce publicului cele mai bune informații, atent verificate. Metodele și tehnicile pe care aceștia le folosesc sunt:

diversificarea surselor (principiul celor trei surse)

apelarea la surse oficiale, autorități și surse primare

utilizarea noilor tehnologii digitale (ex: pentru verificareadezinformării vizuale – TinEye, InVID, învățarea codării și analizareametadatelor etc)

folosirea experienței în domeniu și a gândirii critice create de-alungul anilor lucrați ca jurnaliști

Deși mai mulți jurnaliști au integrat metode și instrumente de fact-checking în practica lor individuală, la nivelul agențiilor de presă mai este un drum lung până la o implementare standardizată a unor protocoale care să se regăsească în toate instituțiile media din țară. Printre puținele exemple se discută de standarde interne prin care se verifică de alte persoane materialul ce va fi publicat sau chiar se colaborează cu experți și se compară cu alte surse de jurnalism tradițional.

Din punct de vedere al surselor de la care să se informeze cu privire la metode și resurse pentru fact-checking, într-un număr destul de restrâns, jurnaliștii menținează Centrul pentru Jurnalism Independent, Misreport, Antifake și proiectul FactBoost la activitățile cărora au luat parte și resurse digitale precum Reuters. Un număr moderat au participat la cursuri și conferințe pe teme despre dezinformare, însă nu există o constanță sau cerință din partea agențiilor de presă și nici susținere financiară pentru această activitate.

Soluțiile pentru îmbunătățirea abilităților de verificare ale jurnaliștilor români sunt următoarele:

necesitatea formării continue și a participării la cursuri de specialitate ca mijloace esențiale pentru dezvoltarea profesională a jurnaliștilor

importanța existenței unei reglementări clare și a definirii standardelor profesionale în jurnalism

abordarea colaborativă, prin parteneriate între media și organizațiile de fact-checking

asigurarea unor cursuri de bază pentru verificarea informațiilor și combaterii dezinformării încă din facultate pentru a putea intra „echipați” cu noțiunile de bază în profesia de jurnalist

oferirea de resurse financiare și educaționale pentru toți jurnaliștii

Secțiunea 2 - sumar

Această secțiune s-a concentrat asupra experților media și a potențialilor viitori jurnaliști, parte din segmentul studenților la facultăți de profil (comunicare & jurnalism).

Aceștia folosesc cu precădere sursele online pentru a se informa și implementează următoarele tehnici pentru a se asigura de veridicitatea informațiilor:

verificarea datelor sursei, a autorilor articolelor

verificarea engagementului de pe rețelele sociale

analiza metadatelor de pe website (nr de utilizatori, categorii de volum și audiență)

utilizarea a cel puțin 3 surse de informare

folosirea instrumentelor de fact-checking sau a platformelor dedicate (ex: Google Scholar, Logically, Alto Analytics, Snopes)

importanța micșorării propriului bias

Ambele categorii consideră că întâlnesc constant în mediul online informații false sau manipulate, atât specialiștii, cât și studenții evaluându-se ca având abilități de verificare și identificare a informațiilor înșelătoare peste medie.

Soluțiile care ar duce la o îmbunătățire a contextului de fact-checking din România ar putea fi:

importanța educației formale despre media și dezinformare

transparență și creșterea credibilității în activitatea presei

responsabilitatea profesională în practica jurnalistică

respectarea standardelor etice

schimbări legislative care să vizeze sancționarea răspândirii informațiilor false

creșterea resurselor financiare pentru jurnaliști care să ajute la independență și asigurarea motivației acestora

educația media a consumatorului pentru a nu mai cere/consuma informații false

colaborarea mai strânsă între instituții -organizații -comunități

introducerea instrumentelor de fact-checking (soft-uri de verificare a informației)

Concluziile desprinse din această analiză complexă accentuează nevoia imperativă de a combate dezinformarea printr-o abordare holistică, care include educarea și formarea continuă a jurnaliștilor, consolidarea standardelor etice și profesionale, încurajarea parteneriatelor și colaborărilor între diferite entități, și creșterea conștientizării și angajamentului publicului. Toate acestea contribuie la consolidarea unei prese libere, responsabile și credibile, capabilă să servească drept un pilon al democrației și al societății informate.