Instrumente de cercetare pentru fact-checking: limite și beneficii

Automatizarea este un fenomen din ce în ce mai dorit în multiple domenii de cercetare, printre care și în zona de fact-checking. Odată cu popularizarea acestor demersuri, este esențial să punem întrebările corecte în raport cu ce limite și ce beneficii poate avea automatizarea pentru fact-checking.

Propunem ca punct de plecare demistificarea utilizării instrumentelor tehnice pentru fact-checking. Ce sunt aceste instrumente și cum funcționează? La nivel tehnic, orice instrument de cercetare (social)media are ca scop colectarea de date (conținut, metadate, interacțiune etc.) pe care le analizează folosind inteligență artificială (IA) sau natural language processing (NLP = programe care procesează și analizează cantități mari de date în limbaj natural). Acest proces de automatizare a colectării și analizării de date poate fi un beneficiu major în condiții de utilizare optimă, oferind posibilitatea de a construi o imagine de ansamblu amplă a subiectului cercetat.

Cu toate acestea, niciun instrument de cercetare nu va oferi o imagine completă a situației. Orice proces de cercetare a veridicității informației este dependent de filtrul critic uman, de interpretare de nuanță, de inferat asocieri. Cu alte cuvinte, nu există un instrument care face independent fact-checking, ci există instrumente care ajută la procesul de colectare și filtrare de informație. Acest proces are parte de și mai multe impedimente la specificitățile lingvistice - pentru limba română, modulele de IA și NLP sunt mult mai limitate, iar specificitățile discursive de pe platformele sociale sunt pierdute întru totul.

De ce este nevoie ca să poată fi fructificate beneficii și minimizate limitele? Răspunsul scurt este alfabetizarea media nu numai a jurnaliștilor, dar și a specialiștilor în comunicare din diverse domenii, precum și, în timp, a cetățenilor. Dezvoltarea de aptitudini tehnice trebuie încurajată, întrucât de aceasta depinde o utilizare facilă a proceselor tehnice de cercetare. În lipsa acesteia, accesul la orice instrument de cercetare nu va fi de niciun ajutor. Aceste aptitudini se obțin prin timp și exercițiu, motiv pentru care organizațiile interesate de dezvoltarea acestei zone trebuie să investească în pregătirea adecvată a echipei vizate.

Un prim pas în acest sens este înțelegerea indicatorilor social și mass media. De la mențiuni, impresii, reach și interacțiune, volumul interacțiunii, hashtaguri relevante, surse de trafic, ponderea conversațiilor, toate spun câte ceva despre conținutul care circulă pe social media. Importantă este corelarea lor corectă pentru a putea ajunge la concluzii relevante - de exemplu, ce comunități se formează în funcție de hashtag? Există acolo un lider de opinie? Etc. Pe lângă indicatorii social media, mai avem indicatorii micști. Aceștia sunt cei care țin fie de sursa informației - fie ea un autor, o platformă - fie de metadate (informații despre autor, dată, platformă, network de hyperlinkuri, adresă IP, trimiteri/citări de diverse feluri, număr de accesări/comentarii, parcursul utilizatorului pe website etc.).

Un al doilea pas este familiarizarea cu o formulă des întâlnită pe platforme online - căutarea Booleană, sau Boolean Search. Aceasta este o sintagmă de căutare, aceasta permite o utilizare optimă a platformei de căutare utilizate prin folosirea unor operatori în combinație cu expresiile căutate. Astfel, operatorii Booleani AND, OR, NOT pentru a limita, extinde și defini rezultatele căutării. În cadrul acestui tip de căutare e important să avem în vedere specificitățile platformei și particularitățile căutării. Acest tip de căutare poate fi utilizată, cu ocazionale variații, atât pe suita Google, Meta, Twitter, YouTube, dar și în cadrul instrumentelor de căutare media, de social media monitoring/listening, de marketing etc. (gratuite și plătite) – Zelist, TrustServista, CrowdTangle, HubSpot, Hootsuite, Brandwatch etc.

Fiind o formulă de căutare versatilă, căutarea Booleană poate fi folosite în diverse moduri. Iată câteva exemple:

O combinație de cuvinte cheie apropiate de subiectul urmărit și cuvinte cheie generice, care trebuie însoțite de alți termeni foarte specifici:

Tarom OR @Tarom_RO OR #tarom OR (Tarom AND „linie aeriană”)

O combinație a două seturi de mesaje:

(„Simona Halep” OR #simonahalep OR @simonahalep OR @simona_halep) AND (publicitate OR advertising OR ad OR promo OR reclama OR promovează OR sponsor)

Putem concluziona că în cercetarea comunicării centrate pe implicațiile sociale ale informației avem de-a face cu trei elemente cheie: conținutul efectiv, platforma pe care este diseminat, și publicul care îl consumă. Instrumentele care utilizează automatizarea ne pot ajuta la crearea unei imagini de ansamblu și la cercetare longitudinală sau comparativă dacă sunt folosite corespunzător. Acest lucru depinde de ascuțirea deprinderilor ce țin de alfabetizarea digitală, care nu rezistă decât dacă sunt antrenate constant. Fără a înlocui filtrul critic și cunoașterea de fond, există multe beneficii în a căpăta deprinderi tehnice prin utilizarea instrumentelor de colectare și analiză de date cu scopul lărgirii competențele specifice domeniului.