Ce s-a spus: Un post pe Instagram cu caracter defăimător despre fostul președinte al SUA, Barack Obama, include afirmații false și patru fotografii care fie sunt digital alterate, fie sunt prezentate în afara contextului. Postarea sugerează că Obama nu este cetățean american, realitatea fiind Barry Soetoro, și include fotografii cu el și o fată tânără, cu fiicele sale și cu Harvey Weinstein.
De ce este procesul de verificare a veridicității informațiilor (fact-checking) important? Să începem această argumentație prin a ne imagina ce s-ar întâmpla în domenii de cercetare precum medicina sau ingineria dacă nu ar exista un proces inițial de fact-checking ce asigură precizia și acuratețea informațiilor cu care se lucrează. Fără informații valide și verificabile, aceste domenii ar stagna și nu ar mai exista progres științific. În mod similar, anumite informații false, dacă nu sunt detectate și contracarate, se pot răspândi rapid cu ajutorul platformelor social media sau al presei și pot lovi puternic la temelia construcției democratice a unei societăți.
Utilizarea Inteligenței Artificiale devine din ce în ce mai pregnantă într-o multitudine de domenii, de la cel medical și până la cel media.
Având în vedere contextual informațional în care dezinformarea se adaptează cu pași repezi inovațiilor tehnologice imediat ce acestea apar, este de la sine înțeles că jurnaliștii și specialiștii în comunicare trebuie să „țină pasul” cu noile tehnologii.
In-VID este un plugin pentru browser creat în cadrul proiectului WeVerify care oferă posibilitatea utilizatorului de a verifica dacă imaginile sau video-urile pe care le întâlnește în mediul online sunt autentice, oferind date suplimentare dacă video-ul a fost tăiat și lipit, când a mai fost publicat video-ul/imaginea originală și de unde este acesta postat.
Mai jos puteți urmări un material creat de membrii echipei FactBoost despre cum In-VID poate fi folosit în procesul de verificare al dezinformării vizuale.
În cadrul proiectului FactBoost: Strengthening the fact-checking abilities of journalists ne propunem să oferim o serie de materiale educaționale care să ajute atât la îmbunătățirea înțelegerii procesului de fact-checking, cât și să ofere posibilitatea jurnaliștilor și specialiștilor media & comunicare să transmită mai departe informații relevante.
Intr-o prezentare pas cu pas, documentul de mai jos conține studii de caz cu subiecte din presa românească trecute prin patru instrumente: 2 gratuite (Google Trends și Crowdtangle) și 2 cu plată (Zelist și TrustServista).
Utilizarea Inteligenței Artificiale devine din ce în ce mai pregnantă într-o multitudine de domenii, de la cel medical și până la cel media.
Având în vedere contextual informațional în care dezinformarea se adaptează cu pași repezi inovațiilor tehnologice imediat ce acestea apar, este de la sine înțeles că jurnaliștii și specialiștii în comunicare trebuie să „țină pasul” cu noile tehnologii.
ChatGPT, un soft de Inteligență Artificială ce poate genera răspunsuri în funcție de cerințele pe care utilizatorul le trimite către el, poate deveni un instrument nou în lupta împotriva știrilor false și a informațiilor trunchiate care circulă în mediul digital.
Mai jos puteți urmări un material creat de membrii echipei FactBoost despre cum ChatGPT poate fi folosit în procesul de verificare al informațiilor.
Ce s-a spus: O serie de postări pe rețelele sociale au distribuit o imagine care arată o foaie cu titlul „Raport despre Bill Clinton de Adam G", susținând că este vorba de o temă autentică realizată de un copil despre fostul președinte american Bill Clinton. Această lucrare ar fi fost transformată într-o expoziție de artă la Art Basel din Miami, conform legendei imaginii.
În procesul de verificare a informațiilor, există două tipuri de conținut care trebuie analizat: afirmațiile (engl. „claims”) și narațiunile (engl. „narratives”). Prima categorie se supune verificării factuale (engl. „fact-checking”), în timp pentru cea de-a doua este nevoie de strategii mai complexe de demontare (eng. „debunking”).
Într-un spațiu online intens populat de informații mixte, demersurile ce țin de dezinformare devin parte integrată a nenumărate domenii și meserii. Fact-checking-ul este o practică ce vizează verificarea acurateței informației, și, pentru a ține pasul cu viteza de propagare a informației online, capătă diverse aplicații automatizate. Odată cu popularizarea acestor demersuri de automatizare, este esențial să punem întrebările corecte în raport cu ce limite și ce beneficii poate avea automatizarea pentru fact-checking. În mod tradițional, fact-checking-ul este un proces critic uman, dependent de context și nuanțe culturale diverse. Cu toate acestea, diverse instrumente de automatizare pot ajuta în procesul de fact-checking - atâta timp cât filtrul critic uman rămâne în prim-plan.
Rubrica „PE URMELE FAKE-ULUI", de pe site-ul Antifake.ro, este o secțiune dedicată analizei și discuției despre fenomenul dezinformării și impactul său asupra societății. Aceasta abordează diverse subiecte, precum utilizarea tehnologiilor moderne, în special inteligența artificială, în generarea de știri false, analiza unor evenimente curente și felul în care sunt prezentate în mass-media, precum și strategiile și soluțiile posibile pentru combaterea dezinformării și creșterea alfabetizării media în rândul publicului. Rubrica urmărește să crească gradul de conștientizare și să contribuie la dezvoltarea unui mediu informațional mai sigur și sănătos.