De ce este procesul de verificare a veridicității informațiilor (fact-checking) important? Să începem această argumentație prin a ne imagina ce s-ar întâmpla în domenii de cercetare precum medicina sau ingineria dacă nu ar exista un proces inițial de fact-checking ce asigură precizia și acuratețea  informațiilor cu care se lucrează. Fără informații valide și verificabile, aceste domenii ar stagna și nu ar mai exista progres științific. În mod similar, anumite informații false, dacă nu sunt detectate și contracarate, se  pot răspândi rapid cu ajutorul platformelor social media sau al presei și pot lovi puternic la temelia construcției democratice a unei societăți.

Noile tehnologii și platforme online au accelerat viteza de propagare a informațiilor false în spațiul mass media. Perioada pandemiei Covid-19 a evidențiat cum dezinformarea poate fi extrem de periculoasă, chiar fatală în anumite contexte. Practica dezinformării s-a perfecționat și profesionalizat în ultimii ani, devenind astfel un real pericol pentru un stat democratic și cetățenii săi.  Dezinformarea sabotează procesul democratic fundamental al votului prin diminuarea capacității cetățenilor de a lua decizii electorale optime, bazate pe informații corecte. În acest context, se poate spune că rolul bunelor practici jurnalistice, de a filtra preventiv fluxul informațiilor din spațiul public, pe baza unor metodologii de fact-checking, a devenit extrem de important.  

Practicile de fact-checking sunt importante și ca instrumente de evaluare la sursă a veridicității declarațiilor decidenților politici și a altor persoane publice ce pot influența opinia publică. Aceste practici ajută astfel la promovarea unui discurs public cât mai onest, bazat pe fapte verificabile. O astfel de presiune civică contribuie la îmbunătățirea dezbaterilor publice și în final conduce la politici publice mai bune.

Se poate afirma deci că fact-checking este un instrument civic de importanță critică atât pentru sănătatea democrației și a bunei guvernări, cât și pentru educarea cetățenilor într-un spirit independent și autonom, atât de necesar funcționarii democrației. Organizațiile din societatea civilă ce promovează practici de fact-checking ajută și la conștientizarea de către public a unor aspecte precum subiectivismul unor organizații media și prezentarea trunchiată a anumitor știri, cu scopul manipulării agendei publice. Așadar, putem considera activitatea de fact-checking, un serviciu esențial de utilitate publică.