Cum se pot proteja jurnaliștii împotriva distribuirii
informațiilor false care circulă în social media? Prestigioasa organizație PEN America, cunoscută pentru promovarea unor principii precum
libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, a realizat un scurt ghid de bune practici dedicat jurnaliștilor, pentru combaterea
dezinformării de pe platformele sociale. Pe lângă tehnicile de fact-checking,
următoarele sugestii pot ajuta jurnaliștii să navigheze mai în siguranță mediul
online atât de expus conținuturilor false.
1. Anticipați propriile vulnerabiliăți
în fața dezinformării: dezinformarea este concepută pentru a ne capta atenția și
a provoca răspunsuri emoționale puternice, cum ar fi furia, frica, indignarea
sau înduioșarea. Astfel de răspunsuri pot afecta temporar capacitatea de a
gândi critic. Ca urmare, este posibil să distribuim sau să amplificăm
dezinformarea fără a mai reflecta asupra veridicității sale. În acest sens,
dacă un conținut vă provoacă o reacție emoțională deosebit de puternică,
încercați să nu îl distribuiți imediat și să vă faceți propria investigație
jurnalistică pentru a stabili faptele, contextul, cauzele sau consecințele.
2. Asigurați-vă de autenticitatea și
credibilitatea sursei de unde preluați un anumit conținut: înainte
de a distribui un conținut sau de a-l integra într-un material jurnalistic,
analizați profilul autorului postării, inclusiv numele de utilizator,
fotografia, biografia și rețeaua de prieteni. Verificați dacă autorul postării
urmărește conturi ale unor grupuri extremiste sau care răspândesc informații
eronate sau dacă etichetează frecvent jurnaliști sau figuri publice pentru a
atrage atenția. Asigurați-vă că nu preluați conținut de pe conturi false,
urmărind indicii precum: biografie inexistentă sau foarte sumară, absența
informațiilor credibile și verificabile despre locul de muncă, absența unei
fotografii de profil credibile și verificabile, existența unui număr mare
urmăritori pentru un cont creat recent, absența informațiilor credibile și
verificabile privind viața profesională (de exemplu, participare la evenimente
reale, care pot fi documentate).
3. Utilizați instrumentele online
pentru a verifica autenticitatea fotografiilor și videoclipurilor: nu toate imaginile care pretind că prezintă
evenimente curente sunt autentice. Unele sunt scoase din context sau prezentate
într-un context fals, în timp ce altele sunt pur și simplu editate. Iată câteva
instrumente care vă ajută să identificați astfel de imagini: scanați fotografia
sau videoclipul pentru marcajele de timp care pot dezvălui data și ora la care
au fost realizate; verificați datele privind geolocația, pentru a verifica dacă
fotografia sau videoclipul chiar au fost realizate acolo unde pretinde autorul
că ar fi fost realizate. Căutați indicii precum nume de clădiri, nume de
străzi, și utilizați instrumente precum Google Maps sau OpenStreetMap de la
Bellingcat pentru a verifica locația acestora. Utilizați instrumente online
precum Google Reverse Image Search pentru a aduna informații despre sursa
primară a unei fotografii sau InVID pentru a analiza și a aduna informații
contextuale despre un videoclip.
4. Folosiți propriile dumneavoastră
conturi de pe rețelele sociale pentru a promova informațiile credibile: mulți oameni folosesc rețelele sociale ca
modalitate de a se informa și este posibil ca unii utilizatori să vă urmărească
ca pe o sursă de încredere. Credibilitatea instituției de presă în cadrul
căreia lucrați se reflectă asupra credibilității conținutului pe care îl
promovați în mediul online.
Disclaimer!
Responsabilitatea pentru conținutul
acestui material, realizat în cadrul unui proiect implementat cu sprijinul
Fondului European pentru Mass-media și Informare, revine autorilor și nu
reprezintă poziția EMIF sau partenerilor săi: Institutul Universitar European
și Fundația Calouste Gulbenkian.
Informațiile de mai sus sunt parte din
newsletterul Antifake, secțiunea FactBoost
Citește mai mult:
Pen.org – A Journalist’s Guide to Navigating Disinformation on Social Media
